Avem 20 milioane mc tăieri ilegale ?

Kaynak:
Fordaq
İzlenme:
2610
  • text size

In  2015,  in contextul acelei  uriase  manifestatii  de stradă împotriva tăierilor  ilegale  si  "defrisărilor "  de păduri,  am găsit  un punct  solid  de sprijin  in datele  Inventarului  Forestier  National,  care arătau  o  stare  a pădurilor  bună: 

  • crestere a suprafetei pădurilor;
  • volum mediu/ha  si volum total   de masa lemnoasa in crestere, ceea ce  semnifica o  recoltare   mult  sub cresterea  padurii.
  • suprafete  neregenerate in fond forestier  foarte  putine-  sub 80 000  ha,  cea mai mare parte  suprafete  parcurse cu tăieri    si in curs  de regenerare.

Am incercat  să  mediatizez atunci  importanta IFN  pentru  domeniul  pădurilor,  datele  acestuia,  am organizat  o  Conferintă  cu  o  largă mediatizare:

Sarbatoare pentru sectorul forestier: prezentarea rezultatelor Inventarului Forestier National

Conferinta eveniment: Inventarul forestier national - Cum se vede padurea de dupa copaci

Datele  IFN-  primul ciclu -  surprindeau indicatorii  privind  starea  pădurilor,  dar lipseau  2 cifre:  cresterea  pădurii  si  volumul  recoltat  din paduri.  Aceste cifre  urmau  să rezulte  in Ciclul  II  al IFN,  când  intr-o  perioada  de 5 ani  2014-2018  urmau  să se parcurgă  pietele  de probă parcurse initial in Ciclul  I  intre anii 2008-2013,  cu măsurarea  acelorasi  arbori    din ciclul  I,  rezultând:

  • pentru  arborii  care  se regăsesc  pe teren,  cele  două  măsuratori  succesiveț la interval  de 5 ani,  dau  cresterea.
  • arborii  care nu  se mai găsesc pe teren  dau  "volumul  dispărut", volum care poate  fi  asimilat  cu  volumul  recoltat,  cu toate  că aici  este  o discutie, "volumul  dispărut"  include si  arborii  morti  care  nu  se mai găsesc pe teren.

Apoi a venit  o  cifră  care  a ingropat  sectorul  in acuzatii  si  a condus  la o avalansa  de legislatie  pentru  combaterea  tăierilor  ilegale  pe care  o stim: volumul  recoltat  din paduri  este  de 26,8  milioane mc.  Ministrii  care  au  vehiculat  aceasta  cifră (prima-  d-na  Gratiela  Gavrilescu)  nu  au  explicat  de unde era  extrasă  această  cifra:  cifra a  rezultat ca rezultat  al  IFN-  Ciclul II,  prin parcurgerea  partiala  a pietelor  de proba,  practic  doar  din 20 % din aceste  piete  de probă ! Evident,  era  o  cifră  partială, neexplicata  atunci,  aruncată in presa  in valul  de populism  de combatere  a  taierilor  ilegale  !  Dar  era  o  cifra  a Inventarului  Forestier  National-  Ciclul  II  !

De  atunci  am fost  avertizati  ca rezultatele  IFN-  Ciclul  II  vor aduce cifre care vor  arăta  realitatea  din sector  privind  volumul taierilor ilegale  si acest  moment  va fi toamna  anului  2018.

Dar  intre  timp  au fost luate  foarte  multe măsuri  de combatere  a tăierilor  ilegale,  acest  fenomen  a scăzut  cu siguranta  in intensitate.  Mă  asteptam   ca  cifra "volumului  disparut"  rezultata  din IFN-  Ciclul II  sa fie  in jurul  acelei  valori  de 26,8 milioane mc,  poate  putin mai mare  datorită  volumului  arborilor  carora  nu li  s-au găsit  cioatele  la reinventarierea  din IFN-  Ciclul II,  dar putea  să arate  si o descrestere  a acelui  volum, datorita  măsurilor  luate  intre  timp.

Am invitat  din 7 noiembrie 2018 Ministerul  Apelor  si  Pădurilor  sa prezinte  rezultatele  IFN-  ciclul II  la a doua  editie  a "Forumului  Padurilor, Industriei  Lemnului  si  Economiei  Verzi"  organizat  de Fordaq   pentru  că eram  sigur  ca  aceste  date  vor arata  o stare  buna  a pădurilor-  este  evident  ca recoltăm mult  sub  cresterea  padurilor-  dar stiam    si că avem  de gestionat  si  de explicat  aceasta  cifra  a "lemnului  disparut".  Stiam ca rezultatele  IFN  vor  fi depuse la Minister la inceputul lunii noiembrie.

Joi  ,  28  noiembrie,  a explodat acuzatia  Agent  Green:  Ministerul  ascunde datele  IFN,  volumul  "disparut"  anual  din păduri  este de 38 milioane mc , din  păduri se exploatează  dublul  volumului  exploatat  legal, avem  20 milioane  mc tăieri ilegale in fiecare an !

Agent Green cere intervenţia preşedintelui Iohannis şi demararea unei anchete. “Echivalentul a peste 240 de mii de hectare de pădure complet rase în patru ani”

Răspunsul  Ministerului  a fost  foarte  retinut: rezultatele  IFN  sunt  in curs  de analiză  si  validare !

 

In acest  răstimp, am incercat  să inteleg mai  bine semnificatia  cifrei  privind "volumul  dispărut" oferita  de IFN-  Ciclul  II:

Cunoscând  modul  in care  sunt parcurse  pietele  de probă,  este esential  de inteles:

- in Ciclul II, primele   20 %  din piete  reinventariate  in 2013-2014 au oferit  date medii  pentru  anii  2008-2013 !

-urmatoarele  20  % -  date medii  2009-2014 !

-urmatoarele  20  %-  date medii  2009-2015 !

- urmatoarele 20 %-  date medii  2010-2016 !

- urmatoarele  20  %-  date medii  2011-2017 !

 

Grafic,   contributia  fiecarui  an la  cifra  din IFN   pentru  volumul "disparut" arată  asa:

 

 

Practic  datele  IFN  cuprind ca medii:

 

Total (100 %)= 1/30  Media2008 + 2/30 Media2009 + 3/30 Media  2010 +  4/30 Media 2011 +  5/30 media  2012 + 6/30  media 2013 +5/30  Media 2014 + 4/30  Media  2015 + 3/30  Media  2016 +2/30  Media 2017 +  1/30 Media  2018.

Ponderile  de 1/30  le-am  calculat  eu pentru  ca sunt 5  ani de reinventariere si  fiecare reinventariere  dă media  pe  6 ani in urma,  aproximativ.

In fapt,  in 2018  nici nu s-au parcurs  piete  de probă,  contributia  totala  a mediilor  anilor  2017-2018, cand  tăierile  au atins minimul,  este  de 1/30 !!!

Pentru suprafata  pădurilor,  volumul /ha, crestere,   acest  fapt     nu  este  atat  de relevant,  dar  pentru  volumul  "dispărut"  din paduri  este extrem  de relevant  faptul  că IFN-ul   ne oferă  date  ca  medie  in care contează toată  perioada 2008-2018, ponderea  cea mai mare o are perioada  2011-2014 (cand  stim cu totii că  a fost  maximul)  iar anii  2017-2018,  adică  prezentul,  au  o pondere de   3  %  in aceste   cifre.

Situatia  reala,  asa  cum o  intuim, este  că volumul "disparut"  din păduri a   atins maximul  in anii 2011-2014,  a scăzut  mult  in anii  2015-2016  (Radarul  Padurilor)  si  a scăzut  si mai  mult  in 2017 (Inspectorul Padurilor, intensificarea  controlului). 

Cât  de mult  a scăzut  acest  volum "dispărut" nu vom sti  niciodată  precis  pentru  fiecare  an - totdeauna  vom  avea medii  care  de fapt sunt medii multianuale.  Influenta  anilor  2016-2018  se va vedea in următorul  ciclu  al  IFN.

Ceea   ce nu pot intelege  este  cum poate  rezulta  ca  cifra  multianuală   a  volumului "dispărut" o  cifra  de 38  milioane mc,  cand avem  deja  o  cifra partiala  din IFN-  Ciclul  II  de 26,8 ,  iar in ultimii  ani evident  volumul  tăierilor ilegale  a  scăzut !

In al doilea  rand, nu inteleg  unde  s-a  dus  in piată  acest "lemn  dispărut":

-  in 2013,  Romania  exporta  aproape  2 milioane mc  cherestea de răsinoase  iar importurile  erau  foarte  reduse;  astăzi  importăm  3 milioane mc  lemn rotund  de răsinoase, exporturile  de cherestea  de molid abia  dacă mai ating 0,7  milioane  mc  si  mai importăm  si 0,3 milioane mc  cherestea.

-  este  evident  că in industrie  volumele  de lemn taiat  ilegal  care  mai  pot  intra  sunt minime:  la  marii  procesatori  nu intră  nimic  fără  acte,  iar din micile gatere  a rămas 1 din 5  !

Dacă in industrie  intra  in total  10-12 milioane mc/  an, chiar dacă  consideram 20  %  in plus ca lemn fără  provenienta legala- ceea ce este  deja  nereal  si  exagerat-  rezultă  2 milioane mc in plus !

In biomasa pentru  energie  volumul  intrat  este  foarte  mic,  in jur  de 1 milion mc,  este o industrie  care nu  este  dezvoltată  in Romania.

Nu rămane  decat  piata  lemnului  de foc ,  dar  cât poate  absorbi  si  aceasta? Anul  acesta  vedem  că 1 milion mc consumati  mai putin  de către  industrie   au  făcut  ca piata  lemnului  de foc  sa fie  saturată !

Aceasta  este cea  dea  doua  intrebare:  unde  merge  acest "volum  disparut"?  Ce piată il absoarbe ?

Al treilea  aspect:chiar  dacă IFN  calculează  in mod  independent  stocul  de lemn pe picior, cresterea , lemnul  "disparut"  si  "lemnul mort-  eliminarea  naturala",  precizia  de determinare  este  foarte  mare   iar  egalitatea:

Stoc initial  (ciclul I) +  Cresterea -Volum  disparut=Stoc ciclul  II     este  o cheie  de verificare,  cheie  care trebuie  să se incadreze in tolerantele  de măsurare  ale  IFN.

Cu  sigurantă,  datele  Inventarului  Forestier  National -  Ciclul  II vor arăta  o  stare  a pădurilor  bună,  asa  cum au arătat  si datele  primului  ciclu  al  IFN. Dar  există  riscul  -  asa cum ne arata atacul  Agent  Green- ca  accentul  să cadă  doar pe cifra volumului "dispărut",  asimilat  recoltei  de masă lemnoasă.

Asta  vom incerca la "Forumul  Pădurilor, Industriei  Lemnului  si  Economiei  Verzi":  să vedem  ansamblul informatiilor  oferite  de IFN  despre  păduri,  să păstrăm analiza rezultatelor  IFN la un nivel  profesional  si  să vedem  implicatiile  acestor  informatii  pentru  strategiile  si  politicile  din sectorul  forestier.

 

 

Yorumu yayınla
2 yorumları gösteriyor.

Adrian Borza
Agent Green astia sunt din aceeasi echipa cu #retarzii controlati de Soros. Am convingerea ca la nivelul analizei facute de IFN s-au introdus intentionat unele greseli (usor de combatut si corectat) dar care vor fi folosite politic si economic ca un berbece cu care sa se loveasca intr-o industrie care abia mai sufla, si in sectorul de exploatare. Dar pramatiile de la agent green nu merg in alte tarii sa aiba figurile astea in cap, ca si-ar lua picioare in cur. Dar ce sa faci cand ai un presedinte care a declarat razboi unei industii doar ca sa le faca pe plac conationalilor lui de la Schwaichofer...
Felicianu Jiboteanu
cred ca se acorda mult prea multa atentie divagatiilor pe care Agent green si alte organizatii de acest gen isi permit sa le emita; matematica este f simpl; la 500 mc masa lemnoasa pe hectar suprafata defrisata anual este de aprox 42 000 ha.pentru exploatarea cantitatii de 39 000 000 mc anual( 18500000 mc oficial si 20500000 mc ilegal sunt necesare min 6500 tafuri si min 19 500 muncitori angajati in sector, calificati, precum si min 3000 ingineri/maistrii specializati.Totodata sunt necesare min 55800 autospecializare de transport busteni.La nivel national sunt 5250 societati comerciale de profil, atestate, care au nevoie de min 1 taf, min 3 muncitori, min 1 inginer si min 10 masini., conform celor mai sus evidentiate pentru ca aceasta masa lemnoasa sa fie taiata.Si nu in ultimul rand aceasta masa lemnoasa trebuie procesata pe teritoriul Romaniei, masa lemnoasa la care se adauga cele min 3 milioane de mc masa lemnoasa imporata asa zis.Pana in acest moment, acuzele aduse sectorului nu sunt sustinute cu documente de catre aceste organizatii, iar mass media in cautare de senzational promoveaza aceste cifre.S a facut oare un calcul corespoindent intre cantitatea de 39 000 000 mc masa lemnoasa si cheresteaua rezultata, utilizata de fabricile de mobila, ind constructiilor si exporturi?la un randment de 50%( si este f putin) rezulta 20 000 000 mc cherestea- unde este?si 20 000 000 biomasa- unde este?